SALARIATA GRAVIDA-VIITOAREA MAMICA

Felicitări – vei deveni mamă! Chiar dacă vestea nu este încă oficială pentru toți prietenii și rudele, nu ar trebui să o păstrezi secretă față de angajatorul tău. Pentru a beneficia de drepturile cuvenite la locul de muncă este indicat sa te informezi cat mai bine asupra prevederilor ce vizeaza protectia maternitatii la locul de munca.

Mai jos voi detalia care sunt demersurile si etapele ce trebuie parcurse in aceasta situatie:

1. 1. NOTIFICARE SCRISA CATRE ANGAJATOR

Trebuie sa notifici angajatorul în scris cu privire la noua ta stare, printr-o adeverință obtinuta de la medicul de familie ,care atestă în câte săptămâni de sarcină ești. În cazul în care salariata nu informează în scris angajatorul despre starea sa, acesta este exonerat de obligațiile sale prevăzute în ordonanță de urgență OUG 96/2003.

2. CONFIDENTIALITATAEA

Angajatorul are obligația să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și nu va anunța alți angajati decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.

3. OBLIGATILE ANGAJATORULUI

-In termen de 10 zile lucrătoare de la primirea înștiințării, angajatorul trebuie să evalueze riscurile la locul de muncă și să întocmească un raport, precum și să notifice Inspectoratul Teritorial de Muncă. Acesta va efectua verificarea condițiilor de lucru;

-Dacă lucrezi la birou, numai în poziția așezat, sau trebuie să lucrezi doar în picioare toată ziua, angajatorul are obligația de a-ți modifica locul de muncă astfel încât să ți se asigure, la intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare;

-La recomandarea medicului de familie, dacă nu poți munci 8 ore pe zi din motive de sănătate, ai dreptul să lucrezi doar 6 ore pe zi, fără ca salariul să-ți fie afectat în vreun fel;

-Poți lipsi de la serviciu până la 16 ore pe lună, pentru a merge să faci consultații prenatale, în cazul în care investigațiile se pot efectua doar în timpul programului de lucru. Aceste ore libere nu ți se scad din salariu;

-Nu poți fi obligată să desfășori muncă de noapte sau în condiții cu caracter insalubru sau greu de suportat. În aceste cazuri, angajatorul trebuie să te transfere la un loc de muncă de zi, cu condiții mai bune, cu menținerea salariului;

-Dacă, din motive obiective, transferul sau îmbunătățirea condițiilor de muncă nu se poate materializa, atunci poți intra în concediu de risc maternal;

-Concedierea nu poate fi dispusa:

• pe durata in care salariata este gravida
• pe durata concediului de risc maternal
• pe durata concediului de maternitate
• pe durata concediului pentru cresterea copilului
• pe durata in care salariata se afla in plata stimulentului de insertie

-Este permisa concedierea in situatiile de mai sus doar in cazul in care societatea angajatoare se afla in procedura reorganizarii judiciare sau a falimentului.

4. CONCEDIUL DE RISC MATERNAL

– Concediul de risc maternal poate fi acordat doar inainte de data solicitării concediului de maternitate si nu poate fi acordat simultan cu alte concedii;

– Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile calendaristice, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens;

– Indemnizație de risc maternal este în valoare de 75% din media veniturilor lunare realizate în ultimele 10 luni.

5. CONCEDIUL DE MATERNITATE

– Acesta consta intr-o perioada totala de 126 de zile calendaristice din care 63 de zile se acorda inainte de sarcina (prenatal) si 63 de zile dupa nastere(lauzie) insa se pot compensa intre ele, cu conditia ca dupa nastere sa se efectueze obligatoriu minim 42 de zile;

– Se plateste cu 85% din media veniturilor brute lunare pe ultimele 6 luni anterioare datei acordarii concediului.

6. SUSPENDAREA ACTIVITATII SALARIATEI

In preajma epuizarii celor 126 de zile de concediu de maternitate, salariata va trebui sa solicite angajatorului printr-o cerere, suspendarea activitatii in vederea efectuarii concediului de crestere copil. Suspendarea se poate produce in ziua imediat urmatoare datei de sfarsit a concediului medical de maternitate.

7. CONCEDIUL DE CRESTERE COPIL

– Dupa finalizarea concediului de maternitate, persoanele care in ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului, au realizat timp de cel putin 12 luni cumulate, venituri supuse impozitului pe venit, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap.

– Pe perioada efectuarii concediului de crestere copil,angajata va primi o indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului dar nu mai mult de 8500 lei si nu mai putin de 1495 lei.

– Durata concediului de crestere copil este de maxim 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;

– Repartizarea acestuia se face astfel:  1 an si 10 luni se acorda mamei /parintelui ce a solicitata acest drept iar restul de 2 luni se acorda tatalui, fara posibilitatea de a ceda acest drept celuilalt parinte.Astfel daca tatal nu își „revendică” cele 2 luni , plata indemnizației va inceta la 1 an si 10 luni . Mama poate rămâne în continuare în concediu și cu contractul de muncă suspendat pana ce copilul implineste 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap.

8. RELUAREA ACTIVITATII

– La data la care salariata revine din concediul de crestere a copilului,angajatorul trebuie sa puna la dispozitie acelasi loc de munca , aceeasi pozitie si acelasi salariu in cadrul firmei, dar se poate face incadrarea si pe un alt post  sau modificarea salariului -numai cu acordul salariatei;

– Parintele care intenționează să revină la locul de muncă dupa efectuarea concediului pentru creșterea copilului, are obligatia de a informa angajatorul cu cel puțin 30 de zile înainte cu privire la reluarea raportului de muncă . Dacă salariatul respectă această obligație îi este interzis angajatorului să restricționeze accesul acestuia la stimulentul de inserție;

– Angajatorul este cel care va elibera adeverință din care să reiasă data reluării activității,care  este necesară la depunerea actelor pentru stimulentul de insertie.

9. STIMULENTUL DE INSERTIE

– Este important de stiut ca stimulentul de insertie nu se acorda automat, ci numai in urma unei solicitari ce trebuie depusă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data la care s-a reluat activitatea profesională;

– Părintele care se întoarce la muncă după finalizarea concediului de creştere a copilului, adică după vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani, a copilului cu dizabilități primeste stimulent de inserție în valoarea de 650 de lei;

– In cazul in care se reia activitatea  înainte de împlinirea vârstei de şase luni, respectiv un an, în cazul copilului cu dizabilităţi, parintele va primi o sumă lunară de 1.500 lei până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv trei ani, a copilului. Apoi, stimulentul are o valoare de 650 lei până la împlinirea vârstei de trei ani, respectiv patru ani, a copilului;

– Oricare dintre parinti poate beneficia de acest stimulent;

– Daca parintele nu mai obtine venituri din munca plata stimulentului nu inceteaza,ci doar se suspenda.Reluarea platii se va face incepand cu ziua urmatoare in care se realizeaza venituri impozabile  daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la acea data.

Sarcina și maternitatea trebuie să fie trăite cu bucurie și cu cât mai puțin stres. Organizează-te si informeaza-te din timp în ceea ce privește serviciul, dar și cu privire la condițiile în care îți vei naște și crește copilul.

Apelează la ajutorul familiei sau al prietenilor ori de câte ori simți nevoia și trăiește din plin bucuria și împlinirea de a fi mama, pentru ca, daca mama e bine si copilul va fi bine!

ROXANA COJAN – your HR Specialist with Morgan Sol